De la Oslo la Bergen prin Sognefjord ­čç│­čç┤

Blog

De la Oslo la Bergen prin Sognefjord ­čç│­čç┤

22 IULIE
Etapa de la Stockholm la Oslo am parcurs-o cu trenul. La ora 08.00 eram pe peronul g─ârii centrale, cu tot cu bagaje. Biletele fusesera deja cump─ârate ├«n avans ├«nc─â din Rom├ónia, a╚Öa c─â nu am avut dec├ót s─â ne urc─âm ├«n vagon, s─â ne g─âsim locurile ╚Öi s─â ne instal─âm comod. Despre cur─â╚Ťenie ╚Öi comfort nu are rost s─â fac vreo men╚Ťiune, c─âci acestea sunt sub├«n╚Ťelese.

╚śi am plecat... Imediat ce am p─âr─âsit limitele oa╚Öului am putut observa din nou un lucru ce ├«l observasem anterior, atunci c├ónd coboram c─âtre aeroportul Arlanda sau din v├órful cl─âdirii SkyView: mare parte din teritoriul ╚Ť─ârii este acoperit cu p─âduri (potrivit Wikipedia, procentul se ridic─â la 65%). Doar din c├ónd ├«n c├ónd, p─âdurea l─âsa loc unor paji╚Öti de dimensiuni reduse, ├«ns─â multe din acestea nu sunt cultivate, fiind folosite ├«n special pentru cre╚Öterea animalelor.
Dup─â pr├ónz, ├«n jurul orei 13.00, am ajuns la destina╚Ťie. Pe drum nu sesizasem trecerea grani╚Ťei dec├ót ├«n momentul ├«n care telefoanele mobile au primit mesaje de aten╚Ťionare de la noile re╚Ťele de telefonie din Norvegia. ├Änainte de a ne ├«ndrepta c─âtre apartamentul rezervat, de la biroul turistic am ridicat biletele pentru circuitul Soghefjord in a Nutshell ╚Öi ne-am cump─ârat m├óncare de la un magazin din gar─â.
Atunci c├ónd ie╚Öit din cl─âdirea g─ârii ╚Öi am ├«nceput s─â mergem pe Dronning Eufemias gate c─âtre apartament, am avut dovada nivelului ridicat al prosperit─â╚Ťii societ─â╚Ťii norvegiene. Pe l├óng─â faptul c─â gara ar─âta mai degrab─â a mall, ├«ntreg centrul ora╚Öului purta amprenta acestei prosperit─â╚Ťi: str─âzi ╚Öi trotuare impecabile, por╚Ťiuni de verdea╚Ť─â perfect ├«ngrijite, cl─âdiri de birouri ├«nalte ce d─âdeau impresia c─â ar fi fost ridicate destul de recent, plus o por╚Ťiune important─â aflat─â ├«nc─â ├«n construc╚Ťie de-a lungul apei. Cur─â╚Ťenia spa╚Ťiilor publice ├«n aceast─â zon─â central─â era undeva ├«ntre perfect ╚Öi absolut.
Dup─â cazare, am ├«ncercat s─â profit─âm c├ót mai mult de dup─â-amiaza ce ne r─âm─âsese la dispozi╚Ťie, a╚Öa c─â am pornit ├«napoi ├«n direc╚Ťia g─ârii ╚Öi c─âtre centrul vechi al ora╚Öului. Am urcat c─âtre palat (Det Kongelige Slott) de-a lungul Karl Johans gate, o strad─â cu o mul╚Ťime de cafenele, baruri ╚Öi magazine mai mari sau mici, apoi prin parcul re╚Öedin╚Ťei regale c─âtre Frognerparken.
Universitatea din Oslo
Frognerparken este un parc public amenajat ├«n locul unei re╚Öedin╚Ťe impun─âtoare ce apar╚Ťinea ini╚Ťial unui general norvegian din secolul al XVII-lea, Hans Jacob Scheel. Urma╚Öii s─âi au extins, reamanejat, reconstruit ╚Öi ref─âcut proprietatea, p├ón─â c├ónd a fost cump─ârat─â de municipalitate ├«n anul 1896 pentru a fi folosit─â ├«n interes public. Patru ani mai t├órziu, ├«n 1900, a fost luat─â decizia de a se amenaja un parc pe terenul disponibil, iar ├«ncep├ónd din anii 20 - 30, aici au fost amplasate o serie de sculpturi apar╚Ťin├ónd lui Gustav Vigeland.
Autor: Andrew Shiva
Gustav Vigeland
Autor: Anders Beer Wilse
De-al lungul aleilor parcului 212 de statui mai mari ori mai mici dau expresia celor mai variante ipostaze umane. Bucuria, triste╚Ťea, ura, furia, dragostea matern─â, disperarea, compasiunea se reg─âsesc ├«n atitudinile ori expresiile faciale ale nudurilor de b─ârba╚Ťi, femei ori copii care alearg─â, se ├«mbr─â╚Ťi╚Öeaz─â, se ca╚Ť─âr─â unii pe al╚Ťii, se lupt─â ori pur ╚Öi simplu stau ├«n diverse pozi╚Ťii sugestive.
unctul central al acestei expozi╚Ťii permanente este Monolitul, o coloan─â sculptat─â ce aminte╚Öte destul de mult de Columna lui Traian din Roma, av├ónd o ├«nal╚Ťime de 14 m ╚Öi situat pe o esplanad─â larg─â. Prelucrarea acestuia, de la o simpl─â coloan─â din granit p├ón─â la forma de azi, a durat nu mai pu╚Ťin de 14 ani de munc─â laborioas─â.
La ├«ntoarcere am f─âcut o vizit─â la Fort─ârea╚Ťa Akershus, un castel medieval ╚Öi re╚Öedin╚Ť─â regal─â, ce domin─â de sus ├«ntregul port Oslo. La acest moment, citadela este transformat─â ├«n muzeu, ad─âpostind totodat─â ╚Öi mormintele primilor doi regi ai Norvegiei (Haakon VII ╚Öi Olav V).
├Än curtea interioar─â sunt amplasate ni╚Öte sculpturi haioase ├«nf─â╚Ťi╚Ö├ónd copii ori animale fantastice, cu trup de om ╚Öi cap de elefant.
Ajun╚Öi pe meterzele fort─âre╚Ťei, ne-am oprit pentru c├óteva minute pentru a admira panorama ce ni se desf─â╚Öura ├«n fa╚Ť─â: tot portul Oslo se a╚Öterne la picioarele tale.
Akerhus a fost ultimul obiectiv bifat în acea zi.
23 IULIE
La primele ore ale dimine╚Ťii (asta ├«nsemn├ónd undeva ├«n jur de 09.00 ­čÖé ) am cobor├ót ├«n port, de unde o curs─â regulat─â (Bygd├Şyfergene) cu un vapora╚Ö micu╚Ť ne-a dus pe malul peninsulei Bygd├Şy, o┬ázon─â┬áreziden╚Ťial─â unde sunt amplasate trei muzee ce ╚Ťin de istoria neviga╚Ťiei vechilor norvegieni: Muzeul Vikingilor (Vikingskiphuset), Muzeul Kon-Tiki (Kon-Tiki Museet) ╚Öi Muzeul Fram (Frammuseet). Primul muzeu este situat la maxim 10 minute de mers pe jos de la debarcader, ├«n timp ce celelalte dou─â sunt situate pe mal la mic─â distan╚Ť─â de acesta. Acessul ├«n toate cele trei muzee a fost gratuit ├«n baza cardului Oslo Pass.
Despre Muzeul Vikingilor nu sunt prea multe zis: este construit sub forma unei cruci, fiecare bra╚Ť ad─âpostind c├óte o corabie aflat─â ├«ntr-o stare mai bun─â ori mai pu╚Ťin bun─â de conservare. Muzeul (ca de altfel orice alt muzeu respectabil) are ╚Öi un magazin de suveniruri specifice.
Muzeul Kon-Tiki este construit ├«n amintirea celebrelor expedi╚Ťii ale exploratorului norvegian Thor Heyerdahl. Acesta a vrut s─â demonstreze (contrar teoriilor de la acel moment) c─â civiliza╚Ťiile antice de pe continente diferite au avut posibilitatea s─â interac╚Ťioneze ╚Öi s─â ia leg─âtura unele cu altele, ├«n ciuda distan╚Ťelor enorme ce ar fi trebuit s─â fie parcurse pe apa oceanelor. Astfel, ├«ncep├ónd cu anul 1947 Heyerdahl ├«mpreun─â cu echipa sa au construit ├«n Peru o plut─â din lemn de balsa, folosind doar tehnici de construc╚Ťie str─âvechi, precum legarea trunchiurilor de copac ce alc─âtuiau corpul plutei cu funii de c├ónep─â. Pe data de 28 Aprilie 1947, expedi╚Ťia a p─âr─âsit portul Callao (Peru) ╚Öi s-a ├«ndreptat c─âtre est de-a lungul curentului Humboldt. Voiajul s-a ├«ncheiat pe data de 7 August, atunci c├ónd pluta a intrat ├«n coliziune cu un recif, membrii echipei naufragiind pe o mic─â insul─â aflat─â ├«n largul atolului Raroia (arhipelagul Tuamotu).
├Än anii ce au urmat, Thor Heyerdahl a ├«ntreprins ╚Öi alte expedi╚Ťii (Ra, Ra II sau Tigris), ├«ncerc├ónd s─â traverseze Atlanticul dinspre Maroc c─âtre cele dou─â Americi ori s─â ajung─â din Mesopotamia (Irakul actual) ├«n zona Indiei. De╚Öi doar unele din aceste aventuri a ajuns la destina╚Ťie, distan╚Ťele imense parcurse (mii de kilometri) au demonstrat c─â ├«ntre civiliza╚Ťiile antice ar fi putut exista contacte ├«nc─â din cele mai vechi timpuri, ├«n ciuda ├«napoierii tehnologice de la acea vreme.

Corabia Fram este una din cele mai celebre ╚Öi renumite vase de explorare. Este un schooner cu trei catarge, care ini╚Ťial avea montat la bord un motor cu aburi, pentru ca ulterior acesta s─â fie ├«nlocuit cu unul diesel. A fost folosit la sf├ór╚Öitul secolului XIX ╚Öi ├«nceputul secolului XX de c─âtre exploratorii norvegieni Fridtjof Nansen (1893-1896), Otto Sverdrup (1898-1902) ╚Öi Roald Amundsen (1910-1912). Muzeul ce ├«i poart─â numele ad─âposte╚Öte vasul original, p─âstrat ├«n starea ├«n care se afla dup─â terminarea celei de-a treia expedi╚Ťii.
Dup─â cele trei muzee, am s─ârit ├«napoi pe puntea vapora╚Öului ╚Öi ne-am ├«ntors ├«n centrul ora╚Öului. Dup─â o vizit─â la Centrul Nobel pentru Pace (la care eu personal nu am participat), urm─âtorul obiectiv a fost Prim─âria Oslo (Oslo r├ądhus).
├Änc─â de la intrare am avut un deja-vu. Pe l├óng─â fa╚Ťada acoperit─â cu c─âr─âmid─â ro╚Öie, stilul arhitectonic dup─â care fusese construit─â cl─âdirea era similar celui al Prim─âriei din Stockholm: acea╚Öi piazza central─â cu terase ╚Öi balcoane de jur ├«mprejur, precum ╚Öi pere╚Ťii acoperi╚Ťi cu picturi murale din tavan p├ón─â ├«n podea.
Sala Consiliului Municipal
Construc╚Ťia cl─âdirii a durat mul╚Ťi ani. De╚Öi primele lucr─âri au demarat ├«n Septembrie 1931 ├«n prezen╚Ťa regelui de atunci, Haakon VII, finalizarea nu a avut loc dec├ót ├«n mai 1950, ├«nt├órzierea fiind determinat─â ├«n mare m─âsur─â de ocupa╚Ťia german─â din timpul celui de-a Doilea R─âzboi Mondial. De altfel, multe din picturile aflate ├«n interiorul cl─âdirilor con╚Ťin scene simbolice pentru┬áaceast─â perioad─â: activitatea Rezisten╚Ťei antigermane, abuzurile suferite de popula╚Ťie ├«n timpul ocupa╚Ťiei, precum ╚Öi eliberarea. Probabil ╚Öi din acest motiv, ceremonia anual─â de decernare a Premiului Nobel pentru Pace are loc ├«n sala mare a Prim─âriei, ├«n prezen╚Ťa familiei regale ╚Öi a primului-ministru (premiile Nobel pentru literatur─â, chimie, fizic─â ╚Öi medicin─â sunt decernate la Stockholm).
Ne-am ├«ndreptat c─âtre cea mai apropiat─â sta╚Ťie de metrou (T-Bane), cu inten╚Ťia de a merge ├«n direc╚Ťia Holmenkollen. ├Äns─â ca un f─âcut, tocmai ├«n acea zi o defec╚Ťiune intervenit─â imediat dup─â sta╚Ťia noastr─â a f─âcut ca pe acea por╚Ťiune traficul s─â fie ├«ntrerupt. A trebuit s─â ne reanaliz─âm op╚Ťiunile ╚Öi s─â g─âsim o variant─â alternativ─â de transport, a╚Öa c─â am g─âsit un traseu de autobuz care ne ducea undeva dup─â por╚Ťiunea blocat─â, ├«n apropierea unei sta╚Ťii de metrou. ╚śi pentru c─â legile lui Murphy sunt ├«n vigoare ╚Öi ├«n Norvegia, ├«n acea sta╚Ťie am luat din gre╚Öeal─â o curs─â care ne ducea ├«napoi c─âtre centrul ora╚Öului. A╚Öa se face c─â a trebuit s─â cobor├óm la sta╚Ťia urm─âtoare ╚Öi ne-am urcat ├«ntr-o garnitur─â ce mergea direc╚Ťia corect─â, ajung├ónd ├«n cele din urm─â la Holmenkollen cu o ├«nt├órziere semnificativ─â.
Holmenkollen este o zon─â reziden╚Ťial─â a ora╚Öului, situat─â pe un pisc muntos din apropiere. Atrac╚Ťia principal─â a zonei const─â ├«n trambulina de ski construit─â aici, aceasta f─âc├ónd parte dintr-o complex mai mare dedicat sporturilor de iarn─â.
Sursa: visitoslo.com
La momentul la care am vizitat trambulina, aceasta ├«n mod evident nu era ├«n folosin╚Ť─â, dat fiind anotimpul. Pe perioada iernii ├«ns─â, complexul ├«mpreun─â cu trambulina (cu o capacitate de 70.000 locuri) g─âzduie╚Öte numeroase competi╚Ťii sportive, at├ót interne, c├ót ╚Öi interna╚Ťionale. Ini╚Ťial aici era doar o p├órtie natural─â, ├«ns─â de-a lungul timpului aceasta a fost ├«n mod constant ├«mbun─ât─â╚Ťit─â.
Pentru cine ajunge aici (indiferent de anotimp) recomand simulatorul de ski aflat la baza trambulinei: o capsul─â cu banchete interior ╚Öi av├ónd ├«n partea din fa╚Ť─â un ecran de dimensiuni mari. Pe durata programului de simulare, ├«n capsul─â se face ├«ntuneric deplin, ├«n timp ce pe ecran sunt redate curse de ski ori s─ârituri pe trambulin─â ├«nregistrate cu ajutorul unor camere montate pe casca skiorului. Acest lucru, combinat cu mi╚Öcarea capsulei ├«n ritmul filmului creaz─â o senza╚Ťie de destul de puternic─â de autenticitate.
Dup─â ce am bifat Holmenkollen, ne-am re├«ntors ├«n ora╚Ö pentru a vizita Palatul regal. ├Äns─â ├«nt├órzierile din cursul zilei ne d─âduser─â un pic peste cap programul. A trebuit s─â facem un adev─ârat tur de for╚Ť─â pentru a parcurge traseul ├«n sens invers (defec╚Ťiunea de la T-Bane ├«n continuare nu era remediat─â) ╚Öi a ajunge la intrare la ora programat─â.
Din păcate în ceea ce privește turul Palatului Regal din Oslo nu am posibilitatea să postez nici o fotografie. Regulile au impus lăsarea oricărui dispozitiv de înregistrare foto sau video la garderobă, astfel încât nu am decât câteva poze din exterior.
Dup─â turul Palatului, am f─âcut ceva cump─âr─âturi pe Karl Johans gate, apoi am mers la un magazin din incinta g─ârii pentru a lua ceva de m├óncare. Am profitat de ocazie ╚Öi am pus ├«n co╚Ö ╚Öi vreo dou─â-trei beri, c─âci fusese o zi destul de agitat─â ╚Öi ne sim╚Ťeam deshidrata╚Ťi. Am pl─âtit primul la cas─â ╚Öi am ie╚Öit din magazin, a╚Ötept├óndu-i ╚Öi pe ceilal╚Ťi s─â termine cump─âr─âturile. Numai c─â pentru ei norocul se terminase: v├ónz─âtoarele le-au scos b─âutura din co╚Öuri. Am aflat cu aceast─â ocazie c─â ├«n Norvegia cump─ârarea de alcool ├«n magazine este un lucru oleac─â mai complicat dec├ót ├«n Rom├ónia. Pe l├óng─â faptul c─â pentru v├ónzarea de alcool este nevoie de o autoriza╚Ťie special─â, ├«n timpul s─âpt─âm├ónii po╚Ťi cump─âra doar p├ón─â la ora 20.00, s├ómb─âta doar p├ón─â la 18.00, iar duminica... DELOC. ├Än ceea ce m─â prive╚Öte, nu mi-am explicat nici acum de ce am fost singurul care a putut trece de cas─â f─âr─â probleme, ├«n timp ce ├«n privin╚Ťa celorlal╚Ťi au fost foarte stric╚Ťi.
Un pic dezam─âgi╚Ťi, am f─âcut o mic─â ascensiune p├ón─â ├«n v├órful esplanadei ├«nclinate a cl─âdirii Operei, de unde am admirat soarele care refuza ╚Öi aici s─â se coboare c─âtre orizont. Ne-am ├«ntors la apartament, unde cu greu am ├«mp─âr╚Ťit berile cump─ârate ├«n mod ilicit.
24 IULIE
Pentru por╚Ťiunea Oslo-Bergen ini╚Ťial am inten╚Ťionat s─â creez o postare separat─â. ├Äns─â am realizat c─â ├«n afar─â de o descriere sumar─â a c─âl─âtoriei, nu aveam prea multe de spus. Sognefjord in a Nutshell este un circuit turistic ce dureaz─â ├«n principiu o zi. Spun ├«n principiu pentru c─â except├ónd prima por╚Ťiune de la Oslo la Myrdal (unde biletele de tren sunt cu rezervare), celelalte dou─â etape (Myrdal - Fl├ąm ╚Öi Fl├ąm - Bergen) pot fi parcurse oric├ónd ╚Öi ├«n oricare mod e mai convenabil (frac╚Ťionat ├«n mai multe zile sau dintr-o dat─â).
Am pornit duminica diminea╚Ť─â din Gara Central─â cu o curs─â regulat─â de tren c─âtre Bergen. Ca ╚Öi drumul ├«ntre Stockholm ╚Öi Oslo, ├«ntreaga regiune este practic o p─âdure ├«ntins─â, ├«ntrerupt─â uneori de p─â╚Öuni, dar ╚Öi de lacuri ├«n care se reflect─â smaraldul p─âdurilor ori azurul cerului.
Pe m─âsur─â ├«ns─â ce calea ferat─â urc─â ├«n mun╚Ťi c─âtre Myrdal, p─âdurea ├«ncepe s─â se r─âreasc─â ╚Öi las─â loc unor paji╚Öti alpine ├«ntinse, pe care sunt aruncate din loc ├«n loc c─âsu╚Ťe. La un moment dat, panourile luminoase din vagon indic─â altitudinea de 1222 m.
Ajun╚Öi la Myrdal, am cobor├ót, ├«n timp ce trenul a pornit mai departe c─âtre Bergen. Aveam s─â ajungem ╚Öi noi mai t├órziu ├«n acea zi, dar dup─â un ocol considerabil. Din aceast─â gar─â am pornit c─âtre Fl├ąm cu o garnitur─â apar╚Ťin├ónd Fl├ąmsbana, pe un traseu denumit ÔÇ×cea mai frumoas─â cale ferat─â din lumeÔÇŁ. Mai precis, de la Myrdal (867 m) p├ón─â la Fl├ąm (0 m) nu sunt dec├ót 20 km, ├«ns─â peisajul ÔÇ×face to╚Ťi baniiÔÇŁ. Ace╚Öti 20 km sunt o succesiune de tuneluri ╚Öi v─âi ame╚Ťitoare, iar de pe versan╚Ťii mun╚Ťilor curg nenum─ârate cascade ╚Öi c─âderi de ap─â rezultate ca urmare a topirii ghe╚Ťarilor de pe crestele mun╚Ťilor. Garnitura se deplaseaz─â cu vitez─â redus─â datorit─â pantei deosebit de abrupte (1:18), a╚Öa c─â este suficient timp pentru fotografii ╚Öi film─âri. La un moment dat, trenul iese dintr-un tunel ╚Öi se opre╚Öte l├óng─â o platform─â metalic─â construit─â ├«n coasta muntelui. Aici este punctul forte al ├«ntregului circuit, anume cascada Kjosfossen, o c─âdere spectaculoas─â de ap─â de 225 m. Debitul de ap─â este a╚Öa de mare, ├«nc├ót obiectivele camerelor sunt obturate ├«n mai pu╚Ťin de un minut de pic─âturile fine ce plutesc ├«n aer. La un moment dat, o muzic─â stranie se aude ├«n ni╚Öte difuzoare, iar sus pe munte apar ni╚Öte siluete feminine ├«ntruchip├ónd ni╚Öte creaturi fantastice.

Dup─â Kjosfossen, peisajul se mai ÔÇ×├«mbl├ónze╚ÖteÔÇŁ un pic, ├«ns─â nu ├«╚Öi pierde din frumuse╚Ťe. Locul pr─âp─âstiilor abrupte pe buza c─ârora ╚Öerpuie╚Öte calea ferat─â este luat de v─âi mai domoale. ├Äncet-├«ncet, altitudinea scade ╚Öi apar primele semne ale civiliza╚Ťiei.
├Än cele din urm─â am ajuns ├«n micul or─â╚Öel Fl├ąm, de unde urma s─â ne ├«mbarc─âm ├«n vasul expres c─âtre Bergen prin Sognefjord, cel mai lung fiord al Norvegiei, supranumit ÔÇ×Regele FiordurilorÔÇŁ. Are o lungime total─â de 204 km, iar ad├óncimea maxim─â a acestuia este de nu mai pu╚Ťin de 1308 metri.
Vaporul tip catamaran era deja tras la chei atunci c├ónd am ajuns la Fl├ąm, ├«ns─â ├«ntruc├ót plecarea nu avea s─â fie dec├ót peste aproape 1 or─â, am profitat de timp s─â mergem prin magazine pentru a cump─âra suveniruri ╚Öi a ne lua de m├óncare pentru drum.
Pe vas am avut norocul s─â ocup─âm locuri ├«n primul r├ónd de scaune, a╚Öa c─â am avut pe toat─â durata c─âl─âtoriei o priveli╚Öte excelent─â. Am urcat ╚Öi pe puntea superioar─â, ocazie cu care curentul creat de deplasarea navei mi-a zburat din cap ╚Öapca ├«mpreun─â cu ochelarii... ­čÖü

 

Spre sear─â am ajuns ├«n portul din Bergen. Cazarea o rezervasem la Scandic Neptun, la un pre╚Ť mai mult dec├ót decent, av├ónd ├«n vedere nivelul general al pre╚Ťurilor din Norvegia. Dup─â ce ne-am cazat, am ie╚Öit la o plimbare prin zona portur─â a ora╚Öului (Bryggen).
Bergen este al doilea ora╚Ö ca m─ârime al Norvegiei; ├«n trecut era principalul pol economic al ╚Ť─ârii, f─âc├ónd parte din Liga Hanseatic─â ├«ncep├ónd cu secolul XIV p├ón─â ├«n secolul XVI. Datorit─â leg─âturilor comerciale intense din acea perioad─â, aici a existat vreme ├«ndelungat─â o comunitate german─â semnificativ─â, format─â aproape ├«n exclusivitate din negustori care se ├«ndeletniceau cu comer╚Ťul de pe╚Öte ├«n principal. Interesant c─â p├ón─â ├«n 1912 construc╚Ťia caselor trebuia f─âcut─â numai din lemn, iar acest lucru se vede la cl─âdirile ridicate pe chei. Din acest motiv, ├«ntreaga zon─â este inclus─â ├«n patrimoniul cultural al UNESCO.

Bryggen se afl─â situat la poalele V├órfului Fl├Şyen (399 m). Acesul p├ón─â ├«n v├órf se face cu un funicular modern (Fl├Şibanen) ce se deplaseaz─â pe 844 m de ╚Öine de jos p├ón─â ├«n v├órf, deservind at├ót turi╚Ötii care doresc s─â vad─â panorama ora╚Öului, c├ót ╚Öi locuitorii din zon─â. Pe platoul din v├órf este amplasat─â statuia unui trol uria╚Ö, numai bun de fotografiat ├«mpreun─â cu turi╚Ötii.

Dup─â cobor├óre am mers ├«n pia╚Ťa de pe╚Öte, cu g├óndul de a ├«ncerca ni╚Öte produse specifice, ├«ns─â pre╚Ťurile prohibitive ne-au determinat s─â ne reorient─âm tot c─âtre ÔÇ×clasiceleÔÇŁ sandwichuri de la 7-Eleven cu care deja ne obi╚Önuisem.
25 IULIE
Dup─â micul dejun servit la hotel, ├«n a╚Öteptarea cursei Flybussen ce avea s─â ne transporte la aeroport, am decis s─â ne mai plimb─âm un pic pe str─âzi. Am intrat prin spatele cl─âdirilor din lemn de pe chei (majoritatea transformate acum ├«n magazine), prin pasajele ├«nguste ├«n care aerul ├«nc─â ├«mbibat de mirosul de r─â╚Öin─â de brad, ca ╚Öi cum construc╚Ťiile fuseser─â ridicate recent...
...am urcat pe acoperișul Hotelului Clarion de unde am admirat panorama radei portului...
...╚Öi ne-am mai plimbat aproape o or─â f─âr─â o destina╚Ťie precis─â, ├«ns─â deja ├«ncepuse s─â plou─â, a╚Öa c─â ne-am ├«ntors la hotel pentru a ne lua bagajele, iar apoi am mers ├«n punctul de unde urma s─â fim lua╚Ťi de cursa c─âtre aeroport. ├Äntre timp ploaia a ├«nceput s─â se ├«nte╚Ťeasc─â, ajung├ónd s─â plou─â toren╚Ťial la momentul la care ne-am ├«mbarcat, ceea ce a determinat ├«nt├órzierea decol─ârii c─âtre Copenhaga.
A╚Öa s-a dus ╚Öi cea de-a doua etap─â a ÔÇ×road trip-uluiÔÇŁ din Scandinavia. Urmau ├«ns─â alte patru zile de hoin─âreal─â ├«n ora╚Öul Micii Sirene.

Comments are closed.

string(12) "theme_locals"