Austria I: Kaiserliche Wien ­č玭čç╣

Blog

Austria I: Kaiserliche Wien ­č玭čç╣

Cred că este cazul să mă apuc și de hoinăreala asta...
Anul acesta eram de mult ├«n luna iunie ╚Öi ├«nc─â nu ╚Ötiam dac─â voi reu╚Öi s─â plec ├«n concediu, datorit─â unor complica╚Ťii la┬á munc─â. Pe la mijlocul lunii, am decis c─â totu╚Öi c─â trebuie s─â risc ╚Öi mi-am rezervat biletele de avion c─âtre Viena. ├Än ceea ce prive╚Öte cazarea, am rezervat trei zile ├«n Viena, iar ini╚Ťial am ales a doua destina╚Ťie Innsbruck. C├óteva zile mai t├órziu, m-am ÔÇ×├«ntorsÔÇŁ, am anulat cazarea din Innsbruck ╚Öi am f─âcut o rezervare la un hotel din Salzburg. Trei nop╚Ťi la Viena, trei la Salzburg.
Viena
FFWD... sunt ├«n avionul Tarom care ├«ncepuse manevrele de aterizare c─âtre Vienna International Airport. Afar─â, vreme ploioas─â ╚Öi mohor├ót─â. Ca o parantez─â, observ tot mai des c─â vremea rea a devenit definitorie la majoritatea ateriz─ârilor mele. Charleroi, Glasgow, Viena, Kastrup... de Keflavik nici nu mai amintesc. Dup─â aterizare ╚Öi parcarea la terminal, mi-am luat bagajul, am comunicat acas─â c─â am ajuns cu bine ╚Öi m-am ├«ndreptat c─âtre sta╚Ťia subteran─â de tren din incinta aeroportului.
Pentru a ajunge ├«n ora╚Ö sunt disponibile trei variante feroviare: cursa special─â City Airport Train (CAT),┬ácare te duce ├«n gara Wien Mitte la fiecare 30 de minute, o curs─â regulat─â a ├ľsterreichische Bundesbahnen (├ľBB) care face leg─âtura cu principalele ora╚Öe austriece de asemenea la fiecare 30 minute ╚Öi care opre╚Öte ├«n g─ârile Miedling ╚Öi Hauptbahnhof ╚Öi un tren expres ├«ntre aeroport ╚Öi gara Wien Florisdorf, care de repede ce merge ajunge ├«n 38 de minute, spre deosebire de primele dou─â care fac doar 16 minute. CAT este cel mai scump (11 ÔéČ dus, 19 ÔéČ dus-├«ntors), spre deosebire de cursa regulat─â a ├ľBB care cost─â doar 4.20 ÔéČ, a╚Öa c─â dac─â nu vrei s─â ajungi neaparat ├«n gara Wien Mitte, po╚Ťi ajunge ├«n ora╚Ö cu a doua variant─â ├«n exact acela╚Öi timp.┬á
Dup─â ce am ajuns la Gara Central─â (Hauptbahnhof), am luat un metrou care m-a l─âsat exact ├«n sta╚Ťia din fa╚Ťa hotelului unde aveam rezervarea. Am ajuns destul de devreme, a╚Öa c─â ├«n mod previzibil camera nu era ├«nc─â gata. Am l─âsat bagajele la hotel, am luat din nou metroul c─âtre centru ╚Öi am cobor├ót ├«n una din cele mai mari sta╚Ťii din Viena - Karlsplatz. ├Än prima zi pl─ânuisem s─â str─âbat ora╚Öul la bordul autobuzelor Big Bus ├«n baza Vienna City Card.
Viena este superb─â. Viena este impun─âtoare. Viena este fermec─âtoare. Dar mai presus de toate, Viena este intimidant─â. Capital─â a unui imperiu care ├«n urm─â cu 150 de ani st─âp├ónea mare parte din Europa Central─â ╚Öi de Sud-Est, ╚Öi-a exercitat puterea asupra milioane de oameni ce vorbeau o sumedenie de limbi, de la german─â ╚Öi maghiar─â la rom├ón─â, ceh─â, slovac─â, sloven─â, s├órbo-croat─â, ucrainean─â ╚Öi idi╚Ö, p├ón─â la sf├ór╚Öitul Primul R─âzboi Mondial, atunci c├ónd Imperiul Austro-Ungra, ├«ncremenit ├«ntr-un conservatorism ira╚Ťional, s-a f─âr├ómat ├«n mod spectaculos, d├ónd na╚Ötere unor ├«ntregi na╚Ťiuni (ex. Cehoslovacia ori Yugoslavia) ori contribuind la ├«nvigorarea altora deja existente (Regatul Rom├óniei). Timp de sute de ani, a atras mii de pictori, sculptori, muzicieni, dar ╚Öi oameni de ╚Ötiin╚Ť─â, ceea ce a dus la transformarea sa ├«ntr-o adev─ârat─â bijuterie arhitectonic─â. ├Än centrul ora╚Öului, de-a lungul str─âzilor troneaz─â cl─âdiri impun─âtoare ╚Öi somptuoase, dovezi ale bog─â╚Ťiei ╚Öi averilor fo╚Ötilor proprietari.
De╚Öi percep╚Ťia general─â despre imperiul condus din Viena a fost una a asuprii sistematice a popoarelor ce nu aveau norocul s─â vorbeasc─â germana sau maghiara, st─âp├ónirea imperial─â a ├«nsemnat totodat─â ╚Öi un nivel de protec╚Ťie ridicat din punct de vedere militar, dar ╚Öi juridic. Privind doar pe meleagurile noastre, este evident─â diferen╚Ťa de civiliza╚Ťie ├«ntre partea vestic─â a ╚Ť─ârii ╚Öi cea a fostelor provincii ale regatului, chiar ╚Öi dup─â 100 de ani, din care 45 sub comunism ╚Öi al╚Ťi aproape 30 ├«ntr-o perioad─â uneori tulbure. Numai cu titlu de exemplu, ├«n Ardeal propriet─â╚Ťile funciare au ├«nregistrate ├«ntregul istoric al v├ónz─ârilor ╚Öi transmiterilor succesive p├ón─â la mijlocul secolului ... XIX, sistem care abia acum este ├«n curs de implementare ├«n restul Rom├óniei. Este doar o dovad─â a amprentei l─âsate asupra rela╚Ťiilor sociale de c─âtre defunctul Imperiu.
Mul╚Ťi cred c─â expresia Ai carte, ai parte semnific─â beneficiile ce le-ar avea o persoan─â ca urmare a educa╚Ťiei ╚Öi instruirii sale ╚Öcolare. ├Än realitate, expresia ├«╚Öi are originea ├«n Transilvania, acolo unde ├«n cazul unui litigiu asupra unui imobil, c├ó╚Ötig de cauz─â ├«l avea cel care avea ├«nscris dreptul de proprietate ├«n cartea funciar─â.
Unul din ÔÇ×polii turisticiÔÇŁ ai Vienei este Palatul Hofburg. Dup─â ce a slujit ├«n perioada Imperiului ca re╚Öedin╚Ť─â de iarn─â a suveranilor, ├«n prezent acesta este re╚Öedin╚Ť─â oficial─â ╚Öi sediu al Pre╚Öedintelui Austriei, ├«n timp ce cel al Cancelarul se afl─â ├«n imediata apropiere a palatului, ├«ntr-o cl─âdire cu o arhitectur─â asem─ân─âtoare. Chiar dac─â ├«ntreaga administra╚Ťie imperial─â a fost desfiin╚Ťat─â ├«n 1918, ├«ntregul complex de cl─âdiri este administrat ├«n continuare de un Burghauptmann, func╚Ťie ce dateaz─â din perioada medieval─â.
Corpul principal al complexului este de forma unui hemiclu, av├ónd ├«n fa╚Ťa o espland─â imens─â, numit─â Pia╚Ťa Eroilor (Heldenplatz), str─âjuit─â de o parte ╚Öi de cealalt─â a c─âii de acces ce o str─âbate de dou─â statui ecvestre ale prin╚Ťului Eugen de Savoya ╚Öi respectiv ale arhiducelui Carol de Austria. ├Än aceast─â pia╚Ť─â, la 15 martie 1938 Adolf Hitler a proclamat anexarea Austriei la cel de-al Treilea Reich ce ar fi trebuit s─â dureze 1.000 de ani, dar care s-a destr─âmat ├«n sunet de explozii dup─â nici opt ani.
├Än spa╚Ťiile deschise publicului, palatul Hofburg g─âzduie╚Öte ├«n principal Biblioteca Na╚Ťional─â a Austriei (fost─â Bibliotec─â a Cur╚Ťii), ╚ścoala Spaniol─â de Echita╚Ťie, dar ╚Öi Tezaurul Imperial (Kaiserliche Schatzkammer), o colec╚Ťie impresionant─â de obiecte de pre╚Ť (coroane, bijuterii, statuete din piatr─â pre╚Ťioas─â), dar ╚Öi de picturi ale unor figuri celebre din ├«ndelungata istorie a Imperiului (ex. Napoleon Bonaparte). Aceast─â expozi╚Ťie este ad─âpostit─â de o arip─â veche a palatului, ├«n care se intr─â prin Poarta Elve╚Ťian─â (Schweizerhof). Tezaurul este ├«mp─âr╚Ťit ├«n dou─â p─âr╚Ťi, una ÔÇ×secular─âÔÇŁ format─â din obiecte apar╚Ťin├ónd familiilor imperiale de la c├órma Imperiului ╚Öi una ÔÇ×ecleziastic─âÔÇŁ alc─âtuit─â din obiecte de cult, precum bunuri presupus a fi atribuite sfin╚Ťilor.
Al─âturat corpului principal al palatului (cel ├«n form─â de hemiciclu), sunt alipite o serie de alte anexe, construite ├«n diverse perioade ale istoriei, la care se ajunge printr-un ╚Öir de cur╚Ťi ╚Öi por╚Ťi.
Vis-a-vis de Hofburg, de cealalt─â parte a Ringstra├če se afl─â Pia╚Ťa Maria Tereza (Maria-Theresien-Platz). ├Äncadrat─â de Muzeul de Istorie Natural─â (Naturhistorisches Museum) ╚Öi cel de Istorie a Artei (Kunsthistorisches Museum), pia╚Ťa are ├«n mijloc (da, a╚Ťi ghicit)... statuia ├«mp─âr─âtesei Maria Tereza, cel mai faimos personaj feminin din istoria Imperiului. Cele dou─â muzee sunt ad─âpostite ├«n dou─â cl─âdiri identice construite la sf├ór╚Öitul secolului XIX.

Maria Tereza (sau mai precis Maria Theresa Walburga Amalia Christina) a fost singura ├«mp─âr─âteas─â din istoria Imperiului. ╚śi-a ├«nceput domnia ├«n 1740, atunci c├ónd tat─âl s─âu a decedat f─âr─â urma╚Öi de sex masculin. Cu nu mai pu╚Ťin de 27┬á de ani ├«nainte, ├«mp─âratul Carol al VI-lea emisese Sanctio Pragmatica, edictul ce permitea urcarea pe tron ╚Öi a urma╚Öilor de sex feminin. De╚Öi pe timpul vie╚Ťii lui Carol, marile puteri europene (Fran╚Ťa, Spania, Marea Britanie, Republica Olandez─â ╚Öi Prusia) agreaser─â edictul ├«mp─âratului austriac (unii ├«n schimbul unor importante concesii teritoriale, politice ╚Öi economice), ├«ncoronarea Mariei Tereza le-a determinat pe acestea s─â denun╚Ťe Sanctio Pragmatica, ceea ce a dus la izbucnirea r─âzboiului.
R─âzboiul cu puterile europene nu a fost singura problem─â cu care Maria Tereza s-a confruntat la urcarea pe tron. Conducerea dezastruoas─â a tat─âlui s─âu ╚Öi r─âzboiaele ├«n care fusese implicat imperiul l─âsaser─â trezoreria aproape goal─â, ├«n timp ce armata num─âra doar 80.000 de oameni, ce nu erau pl─âti╚Ťi cu zilele.
Pe de alt─â parte, c─âs─âtoria sa cu Franz Stephan a fost una ÔÇ×├«mbel╚Öugat─âÔÇŁ. Cuplul imperial a avut nu mai pu╚Ťin de 16 copii, din care ÔÇ×doarÔÇŁ trei au murit de mici. Fertilitatea Mariei Tereza era ie╚Öit─â din comun, astfel c─â aceasta era aproape ├«n permanen╚Ť─â ├«ns─ârcinat─â, ajung├ónd ca ├«n acela╚Öi timp s─â se preg─âteasc─â de na╚Öterea copiilor mai mici, ├«n timp ce aranja c─âs─âtoriile celor mai mari. Cea mai mic─â fiic─â, Maria Antoinette, avea ├«ns─â s─â sf├ór╚Öeasc─â tragic, ghilotinat─â la c├óteva luni dup─â so╚Ťul s─âu, Ludovic al XVI-lea, la 17 octombrie 1793 ca urmare a condamn─ârii sale la moarte de c─âtre un tribunal revolu╚Ťionar francez.
Pornind de la Hofburg c─âtre est, se ajunge la simbol al Vienei - Catedrala Sf. ╚śtefan (Domkirche St. Stephan). Ca mai toate edificiile de acest gen, construc╚Ťia acestui l─âca╚Ö de cult a durat aproape dou─â secole: pornind de la un edificiu redus, cu timpul s-au ad─âugat anexe noi, turnuri, zidurile vechi s-au d─âr├ómat ╚Öi au fost ridicate altele mai ├«nalte, incendii au distrus acoperi╚Öuri, ├«ns─â cu timpul s-a ajuns la ceea ce se vede la acest moment ├«n Stephanplatz.
Dou─â turnuri str─âjuiesc de o parte ╚Öi de cealalt─â m─âre╚Ťul edificiu. Cel mai ├«nalt este turnul sudic, ridicat ├«ntre 1368 ╚Öi 1433. Are o ├«n─âl╚Ťime de 136 metri ╚Öi poate fi urcat p├ón─â aproape de v├órf pe o scar─â circular─â cu 343 de trepte. Atunci c├ónd am vizitat catedrala bine├«n╚Ťeles c─â nu m-am putut ab╚Ťine ╚Öi, dup─â ce am pl─âtit taxa de vizitare de c├ó╚Ťiva euro, am ├«nceput s─â urc ├«n vitez─â ├«n ideea de a ajunge ├«n v├órf f─âr─â nici o oprire. Am reu╚Öit performan╚Ťa, ├«ns─â cu pre╚Ťul unei senza╚Ťii de ÔÇ×ardereÔÇŁ ├«n piciorul drept (datorit─â acumul─ârii acidului lactic). Sc─ârile circulare sunt mult mai dificil de urcat dec├ót cele drepte, ├«ntruc├ót piciorul din interior va fi mereu mult mai solicitat de cel din exterior.
C├ót prive╚Öte turnul nordic, acesta s-a vrut ini╚Ťial o copie fidel─â a celui sudic, ├«ns─â la ├«nceputul secolului al XVI-lea construc╚Ťia sa a fost oprit─â. Arhitectura gotic─â a perioadei medievale, cu linii ├«nalte ╚Öi zvelte ╚Öi cu ornamente complicate, devenise deja un trend desuet, dep─â╚Öit de cel mai nou al Rena╚Öterii, mai simplu ╚Öi mai practic. De altfel, acoperi╚Öul ad─âugat la final respect─â acest ultim stil, iar construc╚Ťia abia dac─â dep─â╚Öe╚Öte cu jum─âtate ├«n─âl╚Ťimea ÔÇ×frateluiÔÇŁ s─âu de pe partea sudic─â, iar urcarea p├ón─â ├«n v├órf se face nu pe sc─âri, ci cu ajutorul unui lift modern.
Acoperi╚Öul turnului nordic este ├«ns─â singura ÔÇ×pat─â de culoareÔÇŁ din arhitectura catedralei: at├ót interiorul, c├ót ╚Öi exteriorul sunt ├«n tradi╚Ťionalul stil gotic al edificiilor de cult din Europa de Vest.
Palatul Hofburg era re╚Öedin╚Ťa imperial─â de iarn─â, Palatul Sch├Ânbrunn era cea de var─â. Ca ╚Öi ÔÇ×frateleÔÇŁ s─âu de la Versailles, a fost ini╚Ťial doar o re╚Öedin╚Ť─â de v├ón─âtoare cump─ârat─â ├«n secolul XIV ╚Öi ├«n jurul c─âreia se ├«ntindea un vast domeniu ├«ngr─âdit ╚Öi ├«mp─âdurit, populat din bel╚Öug cu fazani, ra╚Ťe, cerbi ╚Öi mistre╚Ťi. Cu timpul ├«ns─â au ap─ârut mici anexe, o livad─â de portocali, pentru ca pe timpul Mariei Tereza ├«ntregul domeniu s─â sufere o transformare radical─â ├«n forma de ast─âzi. Ulterior, ├«mp─âratul Franz Iosif a ordonat o redecorare a exterioarelor ├«n stilul neoclasic.
De╚Öi situat oarecum ├«n afara zonei de interes turistic major a Vienei, Sch├Ânbrunn este probabil cel mai vizitat obiectiv al ora╚Öului. Al─âturi de palatul propriu-zis, mai pot fi vizitate Livada de Portocali, Labirintul, Gr─âdina Zoologic─â ╚Öi Muzeul Copiilor pentru cei mici, Gr─âdina Privat─â sau Gloriette, o anex─â amplasat─â ├«n v├órful dealului la poalele c─âruia se afl─â palatul. Dintre toate variantele de bilete puse la dispozi╚Ťie pe site, am ales ├«n acea zi Gr─âdina Privat─â, vizitarea palatului (Grand Tour) ╚Öi Gloriette.
Gr─âdina Privat─â
Gloriette

C├ót prive┼čte Grand Tour, acesta este, al─âturi de Imperial Tour, una din cele dou─â variante care trebuie neaparat luate ├«n calcul la vizitarea Sch├Ânbrunnului. Diferen╚Ťa dintre pre╚Ťurile celor dou─â variante este de doar 3.30 ÔéČ , ├«n timp ce ├«n materie de ÔÇ×ofert─âÔÇŁ Grand Tour ofer─â cu 18 mai multe camere. Din p─âcate (ca la toate obiective de acest gen) ├«n interior nu am putut intra cu camere foto sau video. Timp de aproape o or─â am mers de-a lungul somptuoaselor s─âli oficiale ale palatului, dar ╚Öi prin camerele private ale monarhilor. Am vizitat, pe l├óng─â somptuoasele ├«nc─âperi oficiale, apartamentul ultimului ├«mp─ârat, Franz Iosif, modest mobilat ╚Öi auster, dar ╚Öi pe cel al so╚Ťiei sale, Elisabeta. De remarcat c─â turul este unul de genul audio guide, iar una din limbile disponibile este rom├óna.

Autor: Ralf Roletschek / roletschek.at
Cronicile vremii, dar ╚Öi filmele turnate mai t├órziu, au prezentat c─âs─âtoria dintre Franz Iosif ╚Öi Elisabeta ÔÇ×SissiÔÇŁ ca fiind o mare poveste de dragoste dintre doi tineri care s-au iubit sincer ╚Öi din toat─â inima. Realitatea a fost ├«ns─â mult mai pu╚Ťin prozaic─â, c─âci imediat dup─â c─âs─âtorie Sissi (care beneficiase p├ón─â la v├órsta de 16 ani de o educa╚Ťie destul de liberal─â ╚Öi progresist─â) s-a sim╚Ťit ├«ncorsetat─â de eticheta rigid─â ╚Öi conservatoare a Cur╚Ťii Imperiale vieneze. La acest lucru s-a ad─âugat supravegherea strict─â ╚Öi constant─â din partea reginei-mam─â, care nu o suporta, reciproca fiind de altfel pe deplin valabil─â. Toate acestea au avut cu timpul drept rezultat ├«ndep─ârtarea sa de so╚Ťul s─âu, care ├«ns─â a continuat s─â o iubeasc─â nebune╚Öte.
├Ämp─âr─âteasa ÔÇ×SissiÔÇŁ a fost o figur─â aparte ├«n istoria dinastiei Habsburgilor. ├Än contrast evident cu Franz Iosif, un personaj deosebit de strict, care se trezea ├«ntotdeauna la 4 diminea╚Ťa, pentru a ├«ncepe s─â lucreze la 5, ÔÇ×SissiÔÇŁ era imaginea noii genera╚Ťii, fapt care i-a atras imediat simpatia publicului. Fuma ├«n mod regulat, practica zilnic exerci╚Ťii de gimnastic─â, era o c─âl─ârea╚Ť─â des─âv├ór╚Öit─â ╚Öi ╚Ťinea o diet─â deosebit de strict─â pentru a-╚Öi men╚Ťine silueta. La o ├«n─âl╚Ťime de 1.72 m avea ├«n mod constant 50 kg, ├«n ciuda celor patru na╚Öteri din cursul vie╚Ťii. Adopta ├«n mod constant ╚Ťinute vestimentare moderne, cu o linie sub╚Ťire ╚Öi supl─â. Era profund interesat─â de filozofie, istorie ╚Öi literatur─â, vorbea fluent engleza ╚Öi franceza, lu├ónd totodat─â lec╚Ťii de greac─â modern─â ╚Öi maghiar─â.
Via╚Ťa ├«mp─âr─âtesei ÔÇ×SissiÔÇŁ a fost una marcat─â de evenimente tragice. Din c─âs─âtoria sa cu Franz Iosif au rezultat patru copii, dintre care trei fete (Sophie, Gisela ╚Öi Valerie) ╚Öi un fiu (Rudolf), cel care ar fi trebuit s─â mo╚Öteneasc─â tronul Imperiului Austro-Ungar. Prima fat─â, Sophie, a murit cel mai probabil de febr─â tifoid─â la v├órsta de doi ani, ├«n timpul unei c─âl─âtorii la Budapesta. C├ót prive╚Öte prin╚Ťul Rudolf, acesta a murit la v├órsta de 31 de ani, ├«n ceea ce este cunoscut drept incidentul Mayerling, ├«n circumstan╚Ťe ├«nc─â neclare. Opinia general─â este c─â ├«n noaptea de 29/30 ianuarie 1889, ├«n timp ce se afla la domeniul de v├ón─âtoare Mayerling ├«mpreun─â cu amanta sa, baronesa Maria Vetsera, prin╚Ťul Rudolf ar fi ├«mpu╚Öcat-o ├«n urma unei dispute violente, dup─â care s-a sinucis.
Moartea prin╚Ťului Rudolf a fost o adev─ârat─â lovitur─â pentru ÔÇ×SissiÔÇŁ. De la acel moment a renun╚Ťat la a ├«ndeplini orice ├«ndatoriri oficiale ├«n cadrul Cur╚Ťii, c─âz├ónd ├«ntr-o perioad─â de depresie. A ├«nceput s─â c─âl─âtoreasc─â ├«n mod frecvent prin Europa, comand├ónd inclusiv o re╚Öedin╚Ť─â ├«n insula Corfu, unde se retr─âgea adesea, f─âc├ónd vizite inclusiv ├«n ╚Ť─âri precum Maroc, Algeria, Egipt sau Imperiul Otoman.
La 10 septembrie 1898, ├«n timp ce se afla ├«n Geneva ├«mpreun─â cu una din doamnele sale de companie, Elisabeta ÔÇ×SissiÔÇŁ a fost atacat─â cu un obiect t─âios improvizat de un anarhist italian pe nume Luigi Lucheni. Dup─â lovitura aplicat─â ├«n zona inimii, ├«mp─âr─âteasa a c─âzut jos, reu╚Öind apoi s─â se ridice, f─âr─â a realiza c─â fusese r─ânit─â. A le╚Öinat la scurt timp, iar o persoan─â aflat─â ├«n apropiere a observat o mic─â pat─â de culoare ro╚Öie deasupra s├ónului st├óng. Fiind dus─â ├«napoi la hotel, a decedat la scurt timp dup─â aceea.
├Än afar─â de tururile de vizitare pl─âtite, accesul este gratuit ├«n imensa gr─âdin─â din jurul palatului. O re╚Ťea de drumuri ╚Öi poteci acoperite cu zgur─â ╚Öi pietri╚Ö str─âbat p─âdurea ce acoper─â mare parte din domeniu ╚Öi fac leg─âtura ├«ntre diverse bazine cu ap─â, f├ónt├óni arteziene ╚Öi grupuri statuare. Unul din aceste puncte de interes sunt Ruinele Romane, un complex arhitectural cu aspect de construc╚Ťie p─âr─âsit─â de c├óteva secole, care ├«ns─â a fost ridicat ├«n mod inten╚Ťionat ├«n acest fel, sau F├ónt├óna lui Neptun, de la poalele dealului unde este ridicat Gloriette.

 

Cine dore╚Öte s─â vad─â ╚Öi un Sch├Ânbrunn ├«n miniatur─â, o poate face vizit├ónd Palatul Belvedere, situat ├«ntr-un mic parc la marginea dinspre sud-est a centrului Vienei. Este un complex format din dou─â corpuri: Marele Belvedere, ridicat la cap─âtul de sus al parcului ╚Öi Micul Belvedere, amplasat la poalele colinei.
A fost construit ├«ntr-un elegant stil baroc de prin╚Ťul Eugen de Savoya, general al armatei imperiale ╚Öi arhiduce al Austriei, unul din cei mai glorio╚Öi lideri militari europeni ai vremei sale ╚Öi nu numai. La momentul ├«nceperii construc╚Ťiei sale, zona cump─ârat─â de prin╚Ť era una neamenajat─â, situat─â aproape de marginea ora╚Öului, pe drumul c─âtre Regatul Ungariei, astfel c─â arhitec╚Ťii ╚Öi constructorii ├«ns─ârcina╚Ťi cu ridicarea somptuoasei re╚Öedin╚Ťe de var─â au avut m├ón─â liber─â ╚Öi ╚Öi-au putut manifesta ├«n voie talentul, f─âr─â constr├óngerile unui teren ├«nghesuit. Eugen de Savoya era unul din cei mai boga╚Ťi ╚Öi puternici b─ârba╚Ťi de stat ai Imperiului Habsburgic, a╚Öa c─â probabil doar respectul ce ├«l datora familiei imperiale l-a ├«mpiedicat s─â comande construirea unei re╚Öedin╚Ťe comparabile cu Palatul Hofburg sau Sch├Ânbrunn.
La acest moment palatul (at├ót Marele, c├ót ╚Öi Micul Belvedere) au destina╚Ťia de muzeu, g─âzduind numeroase colec╚Ťii ╚Öi expozi╚Ťii de pictur─â ori sculptur─â, unele din perioada modern─â contemporan─â ╚Öi care astfel sunt ├«ntr-un contrast evident cu stilul baroc specific secolului XVI.
├Äntr-un din s─âlile Micului Belvedere o pictur─â sau mai degrab─â desen mi-a atras aten╚Ťia ├«n mod deosebit. Era o ilustrare grafic─â a Europei, mai precis a situa╚Ťiei politico-militare de pe continent la ├«nceputul Primului R─âzboi Mondial. ├Än mijlocul h─âr╚Ťii sunt desenate Puterile Centrale (Germania ╚Öi Imperiul Austro-Ungar) reprezentate de solda╚Ťi ├«n pozi╚Ťii de ap─ârare, ├«ncol╚Ťi╚Ťi de inamicii din jur. Italia, Fran╚Ťa, Spania ╚Öi Marea Britanie sunt caricaturizate prin imagini grote╚Öti sau ridicole, av├ónd tr─âs─âturile somatice specifice ori uniformele exagerate. Serbia arat─â nu mai mult ╚Öi mai pu╚Ťin precum un... porc, simbolistic pentru rolul atribuit de austrieci ├«n privin╚Ťa declan╚Ö─ârii r─âzboiului. ├Änspre est Imperiul ╚Üarist este ├«nf─â╚Ťi╚Öat printr-un uria╚Ö cu gura larg deschis─â, ├«ncerc├ónd s─â ├«nghit─â o halc─â uria╚Ö─â din Europa ╚Öi ╚Ťinut la distan╚Ť─â doar de baionetele militarilor germani ╚Öi austrieci. C├ót prive╚Öte regatul Rom├óniei, acesta apare ├«ntruchipat prin figura regelui Carol I ├«mbr─âcat ├«n uniform─â militar─â.
Bine├«n╚Ťeles c─â ├«n afar─â de aceste obiective vizitate, Viena ofer─â o sumedenie de alte atrac╚Ťii, precum Prim─âria (Rathaus), parcul de distrac╚Ťii Prater, Opera Vienez─â, Stadtpalais (re╚Öedin╚Ťa de iarn─â a prin╚Ťului Eugen de Savoya), Parlamentul (├«n renovare atunci c├ónd am trecut pe l├óng─â el), Biserica Votiv─â (Votivkirche), faleza Dun─ârii ╚Öi crozierele pe aceasta.
Pornind de la Karlsplatz ├«n direc╚Ťia Palatului Sch├Ânbrunn se afl─â situat─â un pia╚Ť─â agroalimentar─â unde, pe l├óng─â v├ónz─âtorii de haine, fructe, mirodenii, pe╚Öte ╚Öi carne, sunt o mul╚Ťime de terase unde se poate servi masa ori bea o halb─â de bere ├«n zilele toride de var─â. Pentru mine, ├«n compara╚Ťie cu explozia de arome ╚Öi culori din La Bocheria, aceast─â pia╚Ť─â nu avea un farmec ie╚Öit din comun, ├«ns─â atunci c├ónd ├«╚Ťi este foame ori sete, aceste aspecte devin nerelevante. Am m├óncat ├«n fiecare zi la pr├ónz, fie un curry de pe╚Öte, fie un ╚Öni╚Ťel vienez (care ├«n treac─ât fie spus nu are nimic deosebit) ori un hamburger de vit─â.

Comments are closed.

string(12) "theme_locals"