Stockholm – Ora╚Öul arhipelag ­č窭čç¬

Blog

Stockholm – Ora╚Öul arhipelag ­č窭čç¬

19 IULIE
├Än timp ce avionul ├«ncepea s─â coboare c─âtre aeroportul Arlanda, am aruncat o privire pe hublou din dreptul meu. O puzderie de insule ╚Öi insuli╚Ťe se ├«ntindeau ├«n fa╚Ť─â ochilor mei, precum boabele de fasole aruncate pe jos. Printre ele, o sumedenie de iahturi, vapora╚Öe ╚Öi ambarca╚Ťiuni de agrement br─âzdau apa ├«n toate direc╚Ťiile. ├Än zilele ce au urmat sosirii la Stockholm, aveam s─â str─âbatem c├óte o zi ├«ntreag─â arhipelagul c─âtre obiectivele din ÔÇ×foaia de drumÔÇŁ.
Dup─â aterizare ╚Öi recuperarea bagajelor, ne-am oprit la biroul turistic pentru a ridica cardurile Stockholm Pass comandate din timp, apoi am ie╚Öit pe peronul din fa╚Ťa aeroportului ├«n a╚Öteptarea cursei Flygbussarna ce avea s─â ne duc─â ├«n ora╚Ö. Nimic din ├«mbulzeala ╚Öi aglomera╚Ťia marilor aeroporturi europene, doar c├óteva persoane a╚Öteptau ca ╚Öi noi sosirea curselor ce urmau s─â ├«i transporte c─âtre Stockholm ori alte localit─â╚Ťi apropiate. De╚Öi eram ├«n spa╚Ťiu deschis, locurile pentru fumat erau strict delimitate, pentru a evita la maxim contactul ├«ntre fum─âtori ╚Öi nefum─âtori.
Autocarul sosit nu era deloc aglomerat, abia fiind ocupate jum─âtate din locurile acestuia. dup─â scanarea codului QR de pe bilet, ne-am a╚Öezat pe scaune ╚Öi am pornit la drum. Cursa a durat aproximativ 45 minute, printr-un trafic liber ╚Öi fluent. Abia ne-am dat seama c─â am ajuns ├«n Stockholm, atunci c├ónd locul locul dealurilor ╚Öi p─âdurilor a ├«nceput s─â fie luat de cl─âdiri reziden╚Ťiale.
Am cobor├ót undeva ├«n zona central─â, ├«n sta╚Ťia Friedhelmsplan, ne-am luat bagajele din cala autocarului ╚Öi am ├«nceput s─â le t├ór├óim pe str─âzi c─âtre apartamentul ce ├«l ├«nchiriasem prin Airbnb. Nu a fost dificil s─â identific─âm adresa, c─âci blocul era situat relativ aproape, undeva pe l├óng─â falez─â, ├«ntr-o zon─â lini╚Ötit─â. P├Ąr, gazda noastr─â, ne-a a╚Öteptat ╚Öi ne-a primit amabil, explic├óndu-ne ├«n am─ânunt tot ce aveam nevoie pentru a folosi apartamentul. Ne-a explicat m├óndru c─â apa de la robinet este potabil─â ╚Öi poate fi consumat─â, moment la care m-am sim╚Ťit pe punctul de a-i explica c─â am crescut de mici ├«ntr-o ╚Ťar─â unde apa mineral─â era folosit─â ├«ndeosebi la ╚Öpri╚Ťul cu vin, iar consumul de ap─â de la robinet era ceva normal. Dup─â ce ne-a predat cheile ╚Öi ne-a urat ╚Öedere pl─âcut─â, am desf─âcut bagajele, am f─âcut c├óte un du╚Ö rapid ╚Öi am ie╚Öit la o scurt─â plimbare pe falez─â.
├Än acea sear─â am mers timp de aproximativ 1 or─â ╚Öi jum─âtate f─âr─â o ╚Ťint─â precis─â, p├ón─â am ajuns la Prim─âria oar╚Öului. La acea or─â programul de vizitare se terminase, a╚Öa c─â ne-am m─ârginit s─â ne plimb─âm prin curte ╚Öi s─â facem c├óteva fotografii, dup─â care ne-a re├«ntors c─âtre ÔÇ×cas─âÔÇŁ.┬á
├Änainte s─â urc─âm ├«n apartament, am f─âcut ni╚Öte cump─âr─âturi la un magazina╚Ö de vis-a-vis de bloc. Am servit cina ╚Öi am mai r─âmas la taclale, desf─âc├ónd totodat─â sticla de vin spumant l─âsat─â de P├Ąr ├«n frigider ca ╚Öi cadou de bun-venit. La un moment dat cineva a spus privind cerul ├«nc─â luminat de afar─â: ÔÇ×Ce somn mi s-a f─âcut! ╚śi ├«nc─â nu e noapte!ÔÇŁ Era de fapt trecut de ora 23.00. ├Än Suedia, la acea latitudine, vara soarele apune mult mai t├órziu dec├ót ├«n zonele sudice ale Europei. Am c─âzut de acord cu to╚Ťii c─â e cazul s─â ÔÇ×tragem pe dreaptaÔÇŁ.
20 Iulie
A doua zi m-am trezit ├«n jur de 05.00. Nu pentru c─â pl─ânuisem s─â ne trezim devreme, ci pentru soarele era deja sus pe cer ╚Öi ne inundase apartamentul cu o lumin─â puternic─â Am mai mo╚Ť─âit ├«n pat p├ón─â aproape de ora 07.00, ├«ns─â lumina puternic─â nu avea de g├ónd s─â m─â lase s─â m─â odihnesc a╚Öa cum trebuie, a╚Öa c─â ├«n cele din urm─â am s─ârit din pat ╚Öi m-am pus s─â preg─âtesc micul dejun pentru ├«ntregul grup.
Pe la 09.00 eram deja în mișcare, îndreptându-ne către zona centrală a Stockholmului. Cele mai multe obiective de interes turistic se regăsesc pe o insulă numită Gamla Stan, care reprezintă de fapt orașul vechi medieval. Aici sunt situate Palatul regal, catedrala orașului, dar și Muzeul Nobel, împreună cu una din cele mai importante zone comerciale ale orașului. 
Prima oprire - Catedrala (Stockholms domkyrka) sau Biserica Mare (Storkyrkan). Denumirea oficial─â a acestui l─âca╚Ö de cult este de fapt Biserica Sf. Nicolae (Sankt Nikolai kyrka). Este cea mai veche biseric─â din Stockholm, despre care se crede c─â ar fi fost construit─â undeva ├«n secolul al 13-lea de c─âtre Birger Jarl, ├«ntemeietorul ora╚Öului. Cel mai important element arhitectural al interiorului este o sculptur─â ├«n lemn reprezent├óndu-l pe Sf├óntul Gheorghe omor├ónd balaurul (Sankt G├Âran och draken), comandat─â de Sten Sture cel B─âtr├ón cu ocazia victoriei ├«n b─ât─âlia de Brunkeberg din 1471 purtat─â ├«mpotriva o╚Ötilor daneze comandate de regele Christian I.
De la catedral─â ne-am oprit la Muzeul Nobel, unde personal nu am z─âbovit prea mult, apoi am luat metroul (T-Bana) c─âtre SkyView (din sta╚Ťia Gamla Stan cu cobor├óre la Globen). Acolo ├«ns─â toate urc─ârile erau pline ├«n urm─âtoarea or─â, a╚Öa c─â am rezervat ascensiunea de la ora 20.00 ╚Öi ne-am ├«ntors ├«n Gamla Stan, la Palatul Regal. La ora 12.00 urma s─â aib─â loc schimbarea g─ârzii ╚Öi ├«ntruc├ót familia regal─â se afla se pare ├«n re╚Öedin╚Ť─â, ceremonialul avea s─â fie ÔÇ×fullÔÇŁ, cu fanfar─â ╚Öi tot tac├ómul.
Dup─â ceremonial, am intrat ├«n interiorul Palatului pentru turul de vizitare. Cl─âdirea este construit─â sub forma unui p─âtrat, fiecare latur─â form├ónd o arip─â separat─â. Am str─âb─âtut Sala Tronului, galeriile Bernadotte, holurile ╚Öi ├«nc─âperile ├«nalte, ├«mpodobite cu picturi murale, tapi╚Ťerii multicolore ╚Öi sculpturi complicate. ├Äntr-una din s─âli am remarcat o colec╚Ťie de c├óteva sute de blazoane, majoritatea apar╚Ťin├ónd familiilor nobiliare europene, dar ╚Öi cele ale unor ╚Öefi de state, printre care ╚Öi cel al unui fost pre╚Öedinte rom├ón.
O replică din bronz a sculpturii Sfântul Gheorghe și Balaurul
Undeva în cursul amiezii (înainte ori după vizitarea Palatului regal, nu mai reușesc să îmi aduc aminte) am urcat într-un punct de belvedere de unde am putut admira întregul port al orașului. Peste tot se zăreau semne ale unei economii dinamice, căci întreaga zonă era presărată de șantiere prin care se construiau noi străzi ori se lărgeau și se amenajau cheiurile.
Prim─âria ora╚Öului a fost urm─âtorul obiectiv major vizitat ├«n acea zi. ├Än seara precedent─â nu reu╚Öisem dec├ót s─â intr─âm ├«n curte, ├«ns─â acum am putut vizita ╚Öi interiorul, ├«nso╚Ťi╚Ťi de un ghid de limb─â englez─â, bine├«n╚Ťeles vorbit─â impecabil.
Cl─âdirea Prim─âriei a fost construit─â undeva la ├«nceputul secolului trecut, dup─â planurile arhitectului suedez Ragnar ├ľsterberg. Cl─âdirea, construit─â din c─âr─âmid─â ro╚Öie, are dou─â cur╚Ťi interioare, una descoperit─â ╚Öi accesibil─â non-stop (Borgarg├ąrden) ╚Öi cealalt─â acoperit─â (Sala Albastr─â - Bl├ą hallen). ├Än aceasta din urm─â, ├«n fiecare an la 10 decembrie banchetul Nobel. Stilul arhitectonic aminte╚Öte mai degrab─â de cl─âdirile italiene dec├ót de cel scandinav, cu o piazza ├«n centru ╚Öi terase pe una sau mai multe din laturi. Pere╚Ťii sunt acoperi╚Ťi de picturi executate de pictorii autohtoni, iar una din s─âlile de la nivelurile superioare este placat─â cu peste 18.000.000 de mici c─âr─âmizi aurite, de unde ╚Öi numele de Sala de Aur. Turul include toata zona public─â a cl─âdirii (care reprezint─â un procent important din ├«ntreg) ╚Öi te poart─â prin diferitele ├«nc─âperi ╚Öi s─âli (Camera Oval─â, Galeria Prin╚Ťului, Bolta celor 100, Camera celor Trei Coroane), inclusiv ├«n Sala Consiliului, acolo unde cei 101 de ale╚Öi locali dezbat ╚Öi iau hot─âr├óri privind comunitatea.
Autor: Holger Ellgaard
După Primărie, am urcat în unul din numeroasele autobuze etajate de tip Hop on - Hop off ce străbat neîncetat Stockholmul și ne-am îndreptat către Muzeul Vasa (Vasamuseet).
Vasa este numele unei dinastii care a domnit ├«n Suedia din 1523 p├ón─â ├«n 1654, dar ╚Öi ├«n Uniunea Polono-Lituanian─â ori ├«n ╚Üaratul Rusiei. ├Äns─â Muzeul Vasa nu are nimic ├«n comun cu casa dinastic─â ├«n afara numelui; acesta este de fapt un muzeu maritim inedit. ├Än 1628, la Stockholm era lansat─â la ap─â Vasa, o corabie de r─âzboi construit la porunca regelui Gustavus Adolphus ca parte a eforturile de ├«nzestrare a marinei militare ce era angajat─â la acel moment ├«ntr-un r─âzboi de durat─â cu Uniunea Polono-Lituanian─â. Menit─â s─â reprezinte unul din cele mai puternice vase de r─âzboi de la acel moment, corabia fusese ├«ns─â ├«n mod gre╚Öit proiectat─â, cu centrul de greutate situat mult prea sus, ceea ce o f─âcea instabil─â. La 10 august 1628, Vasa a pornit ├«n primul s─âu voiaj pe mare. La scurt timp de la ridicarea ancorei, o rafal─â de v├ónt iscat─â din senin a ├«nclinat corpul cor─âbiei suficient de mult, ├«nc├ót apa a p─âtruns pe puntea inferioar─â prin ambrazurile tunurilor. Greutatea apei a f─âcut vasul greu manevrabil, echipajul neput├ónd redresa pozi╚Ťia, astfel c─â ├«n cele din urm─â cala a fost inundat─â, ceea ce i-a pecetluit soarta. ├Än fa╚Ťa a mii de persoane ce asistau pe ╚Ť─ârm, Vasa s-a scufundat la circa 30 de metri ad├óncime, la mic─â distan╚Ť─â de ╚Ť─ârm. ├Än ciuda eforturilor de salvare, 30 de persoane nu au supravie╚Ťuit naufragiului.
Epava cor─âbiei a r─âmas uitat─â pe fundul m─ârii p├ón─â la 25 august 1956, c├ónd, ├«n mod miraculos, a fost identificat─â aproape intact─â pe fundul ╚Öenalului navigabil. ├Än urma unei opera╚Ťiuni complexe de ranfluare, a fost ridicat─â ╚Öi adus─â la ╚Ťarm la 24 aprilie 1961. Timp de peste 20 ani a fost ad─âpostit─â de un doc special construit, p├ón─â ├«n 1988 c├ónd a fost mutat─â ├«n cl─âdirea ├«n care se afl─â ╚Öi acum. De la momentul ranflu─ârii ╚Öi p├ón─â ├«n prezent, epava a fost supus─â ├«n mod constant unor opera╚Ťiuni complexe de tratare fizico-chimic─â menite a combate efectele coroziunii care este ├«n continuare activ─â chiar ╚Öi la acest moment.
Cu excep╚Ťia catargelor, corabia este ├«ntr-adev─âr ├«ntr-o stare excelent─â, ╚Ťin├ónd cont de faptul c─â a stat pe fundul m─ârii mai mult de 300 de ani. Toate elementele, ├«ncep├ónd cu chila navei ╚Öi termin├ónd cu ornamentele specifice epocii, sunt aproape ca la momentul lans─ârii la ap─â. ├Äntreaga structur─â poate fi admirat─â de pe terasele interioare ale muzeului.
├Änainte de a ne ├«ntoarce la SkyView, am f─âcut o scurt─â oprire la Gr─âdinile Tivoli, unde copii din noi nu s-au putut ab╚Ťine s─â nu se dea ├«n ni╚Öte ma╚Öin─ârii care ne-au azv├órlit ├«n sus ╚Öi ne-au l─âsat s─â c─âdem ├«n gol suficient de mult ├«nc├ót s─â ne zdruncine creierii.
Dup─â cum spuneam, ultima oprire - SkyView, o construc╚Ťie impun─âtoare de forma unui ou imens. ├Äntregul complex are destina╚Ťia unei s─âli polivalente, care poate g─âzdui conferin╚Ťe, t├órguri ori evenimente sportive. Ceea ce face din acest obiectiv un punct de atrac╚Ťie turistic─â sunt ├«ns─â cele dou─â lifturi sferice din plastic transparent, care se ÔÇ×plimb─âÔÇŁ pe exteriorul cl─âdirii p├ón─â aproape de v├órf, de unde poate fi admirat─â o panoram─â superb─â a ora╚Öului.
Cu ultima curs─â din acea zi, am urcat ├«ncet p├ón─â sus, unde am sta╚Ťionat aproape 10 minute, suficient pentru a face c├óteva fotografii spectaculoase. Dup─â ce am ajuns din nou ÔÇ×cu picioarele pe p─âm├óntÔÇŁ, ne-am re├«ntors obosi╚Ťi c─âtre cas─â. Urma o alt─â zi de peripe╚Ťii.
21 IULIE
Din nou m-am trezit ├«nainte de 07.00. Bine├«n╚Ťeles c─â tot din cauza soarelui ce se ridicase deja sus pe cer. Ne-am ├«mbr─âcat, am m├óncat un mic dejun mai consistent, iar ├«nainte de ora 10.00 eram pe cheiul de l├óng─â Prim─ârie. Prima destina╚Ťie din acea zi: Palatul Drottningholm (Drottningholms slott).
Palatul se afl─â la c├ó╚Ťiva kilometri de ora╚Ö, pe insula Lov├Ân, iar denumirea sa se traduce aproximativ prin ÔÇ×Insuli╚Ťa regineiÔÇŁ. A fost construit ├«n secolul 17 la indica╚Ťiile reginei-mam─â Hedwig Eleonor de Holstein-Gottorp, dar de-a lungul timpului a suferit numeroase modific─âri ╚Öi renov─âri. P├ón─â ├«n secolul 18 a avut rol de re╚Öedin╚Ť─â de var─â a familiei regale, iar la acest moment are statutul de re╚Öedin╚Ť─â privat─â, ├«ns─â este inclus ╚Öi ├«n circuitul turistic, fiind una din principalele atrac╚Ťii ale zonei Stockholm.
Drumul cu vapora╚Öul p├ón─â la palat este ├«n sine o atrac╚Ťie. A╚Öa cum am mai spus, Stockholmul ├«mpreun─â cu suburbiile este un ora╚Ö ├«mpr─â╚Ötiat pe un ├«ntreg arhipelag de insule ╚Öi insuli╚Ťe st├óncoase pline de verdea╚Ť─â. Dac─â aproape de zona central─â, zonele reziden╚Ťiale sunt mai ├«ngr─âm─âdite, fiind alc─âtuite din blocuri de locuin╚Ťe, pe m─âsur─â ce te dep─ârtezi locul acestora este luat case mai mari sau mai mici r─âsfirate pe versan╚Ťii st├ónco╚Öi. Pe durata verii, suedezii profit─â de orice ocazie pentru a face plaj─â, a ├«nota ori a se plimba cu caiacele, dar mai ales pentru a se bucura de c├ót mai mult soare, ├«n anticiparea nop╚Ťilor lungi de iarn─â polar─â.
După nici o oră de drum, am întrezărit acoperișul palatului. În timp ce vaporașul efectua manevrele de acostare, am putut admira palatul în toată splendoarea sa, o clădire în stil renascentist de culoare galbenă.
Pentru început am făcut turul interiorului palatului, prin încăperile înalte, pe scările largi străjuite de coloane de marmură și sculpturi.
├Än spatele palatului se ├«ntinde o imens─â gr─âdin─â baroc─â, atent ├«ngrijit─â ╚Öi pres─ârat─â cu f├ónt├óni arteziene ╚Öi statui apar╚Ťin├ónd sculptorului olandez Adriaen de Vries.┬á
Ie╚Öind din palat c─âtre gr─âdini, ├«n partea dreapta se z─âre╚Öte o cl─âdire micu╚Ť─â (├«n compara╚Ťie cu palatul), construit─â ├«n acela╚Öi stil. Aceasta este Teatrul Palatului, unul din pu╚Ťinele din Europa care ├«nc─â func╚Ťioneaz─â cu dot─ârile ╚Öi instala╚Ťiile originale de la momentul construc╚Ťiei. ├Än timpul turului de vizitare am remarcat relativitatea concep╚Ťiilor privind bog─â╚Ťie ╚Öi s─âr─âcie, atunci c├ónd ni s-a spus c─â multe din materiale cu care a fost construit sunt doar imita╚Ťii ale unora mai scumpe precum marmura, pentru c─â ÔÇ×├«n acea vreme Suedia era o ╚Ťar─â s─ârac─âÔÇŁ. Nu am putut s─â nu imi aduc aminte de sosirea regelui Carol I ├«n Rom├ónia ├«n 1866, c├ónd ajuns la Casa Golescu (o locuin╚Ť─â modest─â cu un etaj ce avea s─â serveasc─â drept re╚Öedin╚Ť─â regal─â ├«n urm─âtorii ani) i s-a spus ÔÇ×Sire, am ajuns la palat!ÔÇŁ, iar t├ón─ârul monarh a privit ├«n jur nedumerit la strada desfundat─â, unde prin mocirl─â r├óneau porcii ╚Öi a ├«ntrebat nedumerit ÔÇ×Dar unde este palatul???ÔÇŁ.
Ultimul obiectiv de la Drottningholm a fost Pavilionul chinezesc, situat la aproximativ 10 minute de mers pe jos, undeva în capătul grădinilor. Personal nu am fost prea impresionat, căci interiorul mi s-a părut a fi doar un amestec kitschos al stilului chinezesc cu cel european.
După un sandwich la pachet, ne-am îmbarcat din nou pe vas și am luat-o înapoi către Stockholm, de unde aveam să luam cursa către Vaxholm.
Vaxholm este o localitate aflat─â ├«n estul arhipelagului, privit─â de cei din zon─â ca o destina╚Ťie de vacan╚Ť─â ori de weekend. Pe o insuli╚Ť─â aflat─â la nici 100 metri se afl─â situat─â Fort─ârea╚Ťa Vaxholm (Vaxholms f├Ąstning), numit─â uneori ╚Öi Castelul Vaxholm, de╚Öi termenul de fort─ârea╚Ť─â i se potrive╚Öte mai bine, av├ónd ├«n vedere arhitectura ╚Öi destina╚Ťia din trecut a construc╚Ťiei. A fost construit─â ├«n secolul 16 pentru a proteja capitala de atacurile venite dinspre este, ├«ns─â ├«ncep├ónd cu secolul 19, datorit─â apari╚Ťiei armatelor ╚Öi tehnicilor de lupt─â moderne, importan╚Ťa sa a ├«nceput s─â scad─â, la acest moment ad─âpostind doar Muzeul G─ârzii de Coast─â.
Author: Can Burcin Sahin / LCProBild - visitstockholm.com
Dup─â ce am cobor├ót de pe vaporul care ne-a dus la Vaxholm, am traversat canalul c─âtre fort─ârea╚Ť─â cu un feribot ce se deplasa cu ajutorul unui cablu ce se ├«nf─â╚Öura ╚Öi desf─â╚Öura pe o rol─â uria╚Ö─â ac╚Ťionat─â de un motor. Am f─âcut turul fort─âre╚Ťei at├ót pe afar─â, c├ót ╚Öi pe din─âuntru, ne-am urcat pe metereze ╚Öi pe acoperi╚Ö, ne-am fotografiat cu tunurile din diferite epoci ╚Öi am vizitat muzeul.
Dup─â ce am f─âcut turul fort─âre╚Ťei, ne-am plimbat un pic pe cheiul din Vaxholm, am luat c├óte o gustare, care ├«n acea hoin─âreal─â a ├«nsemnat aproape invariabil, un sandwich ├«n folie de plastic cu o ap─â mineral─â ╚Öi apoi ne-am ├«ntors ├«n Stockholm. Etapa Suedia se terminase, iar ├«n diminea╚Ťa urm─âtoare plecam c─âtre Oslo.

Comments are closed.

string(12) "theme_locals"